Pentru ca m-a durut, pentru ca a existat o secunda in care m-am simtit ca "toate", si pentru ca mi s-a dovedit inca o data ca in viata se intampla multe dintre lucrurile la care te astepti cel mai putin.
Si pentru ca atunci cand vrei sa saruti buzele cuiva, si iti intoarce obrazul, doare. Doar ca atunci cand iti dai seama ca e obrazul persoanei pe care o iubesti, zambesti si nu mai doare, pur si simplu te bucuri ca e langa tine.
Apoi lacrimi, lacrimi, lacrimi, metrou, lacrimi, lume care se uita ciudat la mine, rimel intins, servetele, lacrimi, lacrimi, vant, frig, alta lume care se uita ciudat la mine, acasa.
Inchis in camera, calmat...Iar lacrimi, calmat...Telefon, te iubesc. Doua palme zdravene peste fata, si la treaba.
Zgomot, persoane, discutie, atmosfera linistita...mesaj. In sfarsit.
Discutii, rasete usoare, dor...Mult dor, chin de dor! Telefon. Te iubesc.
P.S.: Te iubesssc!
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu