Pentru mine, cel mai frumos sentiment de sărbători este cel pe care l-am trăit azi-dimineață.
Ca în fiecare an, aseară când am ajuns acasă, am început să le torn alor mei dulciuri şi fructe în ghetuțe. Pe lângă astea, tatei i-am luat o păturică moale şi pufoasă, că e adeptul statului la televizor, învelit până la nas, iar mamei, o trusă de machiaj, că aveam amandouă nevoie. Simbolic!
În timp ce umpleam ghetuțele lor, am vazut că nici pe mine nu mă uitase Moşul, însă m-am abținut şi nu am tras cu ochiul la punguța mea cu atenții.
Am încercat să dorm, însă eu întotdeauna visez la dulciuri şi clementine, astfel că am adormit foarte târziu.
Dimineață târziu, aud foşnete din hol. Era tatăl meu, care desfăcea o prăjiturică găsită în ghete, si o înfuleca cu drag şi poftă.
Am ieşit din cameră, somnoroasă şi curioasă, am chicotit când l-am văzut cu o prăjiturică într-o mână şi cu un grepfrut în cealaltă. Se uită la mine entuziast şi mă întreabă, încă mestacând: asta e păturică?
Momentul acela a fost maximul pe care puteam să mi-l doresc. Este cel mai frumos lucru pe care îl poți simți de sărbători...fericirea din sufletul celor cărora le dăruieşti dragoste, fără să-ți plângă cardul.
Doamna mama, care era deja plecată de mult la serviciu, mi-a trimis mesaje. Tare încântată că are farduri noi!
Eu nu am cuvinte să spun cum a fost să mănânc gofre cu ciocolată şi mandarine la micul dejun şi să mă bucur că Moş Nicolae nu m-a uitat nici anul acesta.
P.S.: Anul acesta nu am primit nuieluşă
