Cum sa nu fiu altfel, cum sa nu fiu diferita, cum? Cand totul este asa cum este? Cand nimic nu mai este vesel, si cand nu mai pot vedea pete de culoare aiurea asa, in aer?
Un zambet nu ai mai vazut in casa...De ce nu zambesti tu si pentru mine? Reprosuri, reprosuri, si iar reprosuri...De ce oamenii reproseaza exact greselile pe care le fac ei insisi?
De ce esti trista? Ce ai? Unde esti tu cea vorbareata? Est indragostita? Nu! Nu e vorba despre asta, cand esti indragostit nu te comporti asa...Ce ai patit? De ce ai patit tu toate astea? De ce nu-mi spui? Vorbeste!!! De ce nu vorbesti? Spune-mi!!!
Nu pot fi perfecta! Nu pot fi mereu asa cum vreti voi sa fiu...Si ce daca! Eu nu ma desconsider, mie sincer imi convine persoana mea, ma inteleg bine cu ea...cateodata!
De ce, de ce, de ce? Pentru ca sunt multe. Si nu le mai fac fata, inteleeegi? Si nu-ti voi spune toate astea niciodata, pentru ca tu NU ai putea sa intelegi! Eu nu ma exteriorizez, vezi tu...Eu nu spun, eu nu vorbesc, eu nu arat. Tu simti, dar o sa am eu grija ca de acum inainte sa nu mai simti. O sa ma ascund chiar mai bine decat pana acum. Si atunci TOTI vor fi fericiti. Intelegi? Asta este!!!
Nu mai scriu azi. Gata!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu