Cauta...

15 februarie 2012

Jurnal de dimineata



S-a trezit in miros de fum, si nu isi putea explica de ce. Patul pe jumatate gol, casa goala, inchisa, racoroasa, si la fel de ordonata cum era si cand a plecat el. Din cand in cand, mai fuma cate o tigara seara, dar niciodata in casa, pentru ca nu voia ca ea sa doarma in fum. Acum, ca nu mai era acolo, mirosul de tutun era inexplicabil.
S-a ridicat din pat, a deschis geamul, si a asteptat sa-i zambeasca soarele, singurul care mai ramasese acolo pentru a-i spune "buna dimineata". In bucatarie, zgomotul ibricului pe care l-a pus pe foc pentru a-si face cafea suna cu ecou. Atunci a simtit o adiere in spate, si s-a uitat emotionata. Cu emotia a ramas, si cu tresarirea aceea de adolescenta care tot spera...
S-a asezat in canapea, a deschis radioul si a ascultat matinalul pe care obisnuiau sa-l asculte impreuna. A baut cafeaua pur si simplu, nu a mai savurat-o, pentru ca nu era facuta de el, insa macar a trezit-o din starea de somnolenta.
A intrat in baie si a dat drumul la dus, asteptand sa vina apa calda-jumatate din spumantul lor preferat era deja imprastiat in cada. S-a asezat pe toaleta, privindu-si reflexia in faianta; s-a spalat pe dinti, pe ochi, si a ramas sa se priveasca pentru cateva secunde in oglinda. Secundele s-au transformat in minute, timp in care si-a descoperit trupul, usor, urmarindu-si singura fiecare centimetru de piele si fiecare miscare pe care o facea cu mainile. Sosetele primele, asa cum obisnuia el sa o dezbrace inainte sa faca dus. Apoi, pantalonii, pe care i-a impachetat in patru, urmati in final de tricoul lui larg, pe care l-a strans in brate si l-a sarutat parca in semn de despartire. A intrat in baie, si s-a afundat in marea de spuma. Avea grija de ea, si isi mangaia fiecare petic de piele, din cap pana in picioare. Dupa ce si-a udat parul, i s-a scurs o lacrima pe obrazul deja ud. A incercat sa se abtina, dar pentru ca era oricum singura, nu a mai facut-o. A umplut marea de spuma cu lacrimi, si s-a linistit abia atunci cand s-a bagat cu capul sub apa.
Abia iesita din baie, s-a intors in camera si a luat crema ei de corp preferata. Si-a mangaiat tot corpul cu crema, de pe fata, pana pe gat, sani, abdomen, maini, picioare...pe spate, fund, mijloc, coapse, imbibata in arome dulci, timide si hidratante. In trupul gol, s-a asezat in pat, pe spate, cu parul desfacut si intins deasupra pernei. A inspirat aer gol, si a realizat ca inca ii simtea mirosul venind exact din locurile in carea atins-o, sau au atins-o hainele lui, obiectele ori aerul din camera lui de acolo. Tocmai cu o zi inainte zicea ca cel mai frumos parfum nu este cel pe care il consumi, ci mirosul lui care ramane impregnat in piele, amestecandu-se cu al ei, stimulandu-i toate simturile...Cel mai ciudat este ca nu se astepta deloc sa-i simta aroma, nu acea aroma. Apoi, a inchis ochii si i-a putut aproape simti mainile pe corpul care-i tremura, degetele pe gat, si buzele lipite de ale ei. Il auzea cum respira, il auzea perfect, ca in noptile in care adormea langa ea. Ii simtea degetele plimbandu-se pe coapsele ei, si parul gadilandu-i umerii goi. Era fericita, zambea, cu ochii inchisi avea impresia ca se uita la el, si el la ea...Mai apoi il simtea peste ea, langa ea, sub ea, pe ea, in ea, peste tot, si era fericita... Momentele alea erau extraordinare pentru ea, se intorsese...el stia ca o face fericita. Apoi, se simtea din ce in ce mai bine, gemea de placere, si el o auzea. Zambind, a deschis ochii pentru a-l privi si pentru a-i spune ca il iubeste.
Scotand un tipat suav, placut, si-a dat seama ca tocmai se trezise, si ca il visase din nou... Auzind zgomote din bucatarie, a inteles ca s-a trezit din nou inaintea ei, pentru a face cafeaua.
- Stiu, cu lapte, fara zahar
- Esti frumos...
- Te iubesc!
A pupat-o, si a plecat...