15 septembrie 2009

O persoana.


Aparentele insala! Da, astazi mi s-a dovedit asta. Si este ciudat, pentru ca niciodata nu am fost genul de persoana care sa critice dupa aparente, insa cu aceasta persoana despre care vorbesc asa am facut. Si am tinut mortis ca este o persoana aiurea, si pe care o displac si bla bla bla.
Dar, de fapt nu este asa. Chiar deloc. Dupa ce am ascultat acea persoana, am auzit-o dandu-si cu parerea si vorbind cu lumea, mi-am dat seama ca de fapt este un om ca noi toti [sper ca extraterestri nu imi citesc blogul, asa ca daca o fac imi cer scuze lor pentru exprimarea "ca tot omul"]. Este chiar o persoana sensibila si pasionata de ceea ce face, in ciuda zvonurilor. Si am observat ca pe aceasta persoana chiar o deranjeaza anumite lucruri de care nu credeam ca i-ar pasa vreodata.
In concluzie, cred ca de acum incolo voi fi mai atenta, si desi intuitia nu m-a lasat niciodata, nu se stie cand mi se va demonstra contrariul.
Salve!

11 septembrie 2009

O vara


Inca un pahar gol...Inca o vara incheiata. Pot sa spun ca vara s-a terminat oficial, mai sunt 2 zile pana la inceperea liceului, si nu, nu sunt deloc entuziasmata de acest lucru. In fine, nostalgia mea este trecatoare, probabil cand o sa revad unii dintre colegi o sa ma inveselesc. Da, pentru ca din 26 colegi ai mei, imi este dor doar de 11 dintre ei. Si daca ma screm putin ii si insir, doar ca sunt destul de nesimtita si aroganta zicand ca de ceilalti 15 nu mi-e dor, asa ca lasa! Si acei 11 colegi o sa-mi faca viata de a 10-a mai frumoasa. Nu ma pot abtine, asa ca o sa le scriu initialele.
K.T.S.S.T.D.S.P.A.D.V. [nu va agitati, sunt si initiale de la porecle].
Bun, vara asta a fost mult prea frumoasa. Petrecuta in majoritatea timpului la tara, alaturi de Alina, si niste baieti, am mancat multa inghetata nestea, am baut multa cafea si am mancat de asemenea multe acadele, mere si gutui furate de la tovarasii consateni [:D]. A fost frumos pentru ca eram multi, ne intelegeam bine, radeam, glumeam, si chestii de genul. Mergeam in fiecare seara la supermarket, care este in afara satului, iar pe sosea toooate masinile, camioanele, tirurile si motoarele claxonau, desi eu si Alina mergeam regulamentar, si chiar nu aveam nevoie de atentionari de la soferii auto. Apoi, dupa supermarket, mergeam cu restul cate 15-20 minute la garla, ne plimbam si apoi ne intorceam la locul de tihna [poarta unuia dintre baieti]. Si ne petreceam restul serii stand, sau plimbandu-ne pe ulite [adica 4 strazi care inconjoara niste case si un cimitir]. Amuzati mai eram noi de faptul ca ne plimbam noaptea pe langa cimitir, iar in scurt timp a devenit un obicei, paranduni-se chiar ceva foarte normal.
O sa-mi fie dor de vara asta, si de bunicul meu nervos ca in fiecare seara ma aducea altcineva acasa [ =)) ] [nu e vina mea ca sunt oameni de treaba pe acolo, si nu ma lasau sa ma duc singura acasa, ca sa nu patesc ceva!]. Si de mica [mama lu' mama], care nu ma cearta niciodata, ma asculta si vorbesc cu ea ore in sir, despre oricine si orice, si care nu se supara ca veneam eu cu nea' cutarita acasa, sau ca stateam la telefon cu tanti cutarita pana la 4 dimineata.
Cum spuneam, o sa-mi fie dor. Foarte dor.

10 septembrie 2009

Se termina. Aha!

Nu...Le caut, dar nu le gasesc...Mda, cuvintele...Poate ca am lispit prea mult de acasa si efectiv nu-mi mai gasesc rostul in apartamentul asta. Imi vine sa astern asa simple tampenii, doar sa ma descarc si sa ma auto-binedispun! Si totusi...

Te iubesc! Si mi-e dor de tine! De noi! De vara! De tooot! De plimbari, claxoane, supermarket, apusurile pe garla, cafeaua la aparat, inghetata nestea, plimbarile noaptea pe la cimitir, batai cu iarba, dansul pinguinilor, furat de gutui, dansuri in ploaie, tricouri ude, ceruri cu parintii, sfaturi la 2 noaptea, descarcari electrice, furtuni sentimentale, imbratisari in plina strada, telefoane pe ascuns de pe telefoanele parintilor, mesaje lungi si pline de non-sens, tu, eu, noi, ei, voi, cineva, undeva, pe o strada, la o raspantie, unde totul era simplu, modest, si tot ce aveai tu era al meu si invers.Te iubesc si o sa te iubesc pana ce moartea ne va desparti!

Vara se duce, incepe liceul. To be continued...
P.S.: M-am racit ca naiba, asa pe ultima 100m din vara! Shit. :)

2 septembrie 2009

Viata


Si ce stare n-am...poate daca lucrurile nu ar fi fost asa, nu m-as fi schimbat atat de mult. Viata este ciudata, imi este si perietena, dar in unele situatii ma dusmaneste extrem de mult. Uneori simt chiar ca ma uraste, ca nu ma vrea pe acest Pamant. Insa de cele mai multe ori ma sprijina si imi spune: "Ma meriti de-a dreptul!". Asa e ea, cu urcusuri si coborasuri. Dar mi-am dat seama ca asa cum accepti un om, cu bune, cu rele, calitati, defecte, lipsuri, avutii, handicapuri, boli, greutati, nervi, bucurii, tristeti, asa trebuie sa o accepti si pe ea, caci iti este data de la Dumnezeu, si doar El are dreptul de-a ti-o lua inapoi!
Cam asa e si cu viata.
"Viata e scurta...
incalca REGULILE...
IARTA repede...
SARUTA incet...
IUBESTE cu adevarat...
RAZI necontrolat si...
nu regreta nimic care te face sa ZAMBESTI."


Si sa va las cu o melodie, asa, de stare...


Te iubesc!